2 to 4 inches per week

Normal că nu a mai căutat nimeni curve barine, din moment ce nici ele nu mă mai caută pe mine. There's something much more exciting now. Something that's taking spam to a whole new awesome level. Enlarging your manhood that is. Really? Really, spam? Nici nu ştiu, e ok 2 inci pe săptămână? Până când? What if it never stops enlarging? What the eff? Really?

Like a stone.

Am fost acolo pentru pisi când l-a văzut pe Cornell prostituându-se, am fost acolo şi l-am ţinut de mână ca să nu-l mai doară aşa de tare. Nu-i nimic pisi, i-am zis. Nu-i nimic, we'll always have Audioslave.

flash news and some porn

I like this guy now. Deşi am văzut An Education mai demult, mi-am amintit de el de-abia acum, când îl căutam pe Colin Firth pe imdb. Seamănă un pic, cred. Anyway. E cam frumuşel şi, în plus, I like men that trick women into doing bad things. Really bad things.



Sebastien Tellier - Look

Pisi zice

că era tristeţe la mine pe blog înainte să pună el surpriza..şi chiar a trecut ceva timp, că iar am început să încurc diacriticele - a se înţelege exact că e singurul loc unde le folosesc. Ei bine, gata cu tristeţea, am aspirat păienjenii, literally, n-am rezolvat problemele de familie, coaie, şi nu am nici o părere.

Ca lumea.

Ce mă bucuram eu şi-mi ziceam stai să vezi ce tare, în seara asta te uiţi la box, că degeaba zici tu că-ţi place de băiatul ăla, o dată nu l-ai văzut live, de auzit vorbind nici atât, dar lasă că în seara asta o să stai cum stăteai când erai mică şi se bătea Vaştag ăla şi se uita toată familia la cinci dimineaţa. Da da, cum să nu.
Nu-mi place mie sportul, dar îmi place de flăcăul ăsta (şi de Gerard Butler, desigur, nu că ar avea vreo legătură), şi mi-ar fi plăcut sa îl văd în seara asta pentru că nu am văzut vreodată altceva decât frânturi pe youtube. Sure. Cum să nu.
Way to go Albania, though.

I hate this weather

I hope it dies.

Bla.

Te apucă să te gândeşti la chestii exact când ai ceva mai bun de făcut. Aşa că m-am apucat eu azi-noapte să mă gândesc şi să boscorodesc pe cei care au zis-ba au şi luptat pentru emanciparea femeii. Nu e cel mai rău lucru de pe planetă, desigur, dar cine a zis că it sucks să fii casnică. Mie mi-ar fi plăcut foarte tare aseară să mi se interzică să muncesc, să fi trebuit să văd de sevitoare şi de profesorul de pian, ba să mai citesc şi o carte, şi, de ce nu, dacă eram săraci, să şi mătur/şterg praful/culeg legumele. There would have been nothing wrong with that.

Curve Super Curve

Nu-mi amintesc să fi intrat vreodată pe vreun site cu pornache sau să mă fi înscris pe unul cu adresa mea cealaltă de mail---bine, nici cu asta--- dar cam de un an tot primesc mailuri de la super curve sau ce or fi ele-- nu ştiu, pentru că nu am intrat niciodată pe site-ul lor, după cum spuneam. Subiectul mailului este invariabil Filme cu curve şi, oricât de tentant sună, nu m-a făcut niciodată să îl deschid (mi-e frică de viruşi). E bine să fii la curent cu ce mai fac curvele, oricum.
Dacă tot am început mărturisirea despre ce primesc pe mail, e bine să zic şi despre cele douăzeci de mailuri zilnice de la astrology ceva, unde recunosc că am intrat o dată prin anul doi de facultate să îmi fac un test gen cum îţi influenţează luna şi culoarea rochiei viaţa sexuală. Şi pe vremea aia nici nu mă îmbrăcam în rochie, nu ştiu ce o fi fost în capul meu.

Un lucru despre care credeam că nu o să se întâmple niciodată

Să scriu de acasă. Hehe it's happening alright.

Şi, cu această ocazie deosebită, o surpriză cum rar întâlneşti în viaţă--chiar dacă i-ai văzut în carne şi oase e un moment memorabil, gotta admit it..
Therefore, I beer you this photo:

No picture available.

I just love how my computer is always so nice to me. De exemplu, deşi a căzut de vreo trei ori de pe masă pe gresie şi mă aşteptam să se dezmembreze/spargă/ia foc sau ceva, încă funcţionează. Amazingly! E drept, mi se închide când vrea el şi fără să anunţe, dar chiar şi aşa, când îl deschid din nou îmi spune ceva de genul "Your previous session closed unnaturally. I would be more than happy to restore it for you. And also, I would love to make you coffee." Now, how nice is that? I just love it.

Dimineaţa nu te poţi baza pe nimic.

It's a fact. Pe benzinărie pentru ţigări, pe patiserie ca să nu mori de foame, pe laptele din frigi, pe metrou ca să nu întârzii, am mai zis: pe nimic.

It's Like..Whatever

De câtva timp am în geantă un pachet de biscuiţi. De care mă tot împiedic şi încurc când îmi caut cheile sau ţigările sau orice altceva. Oricum nu găsesc niciodată ce caut la mine în geantă, nu ştiu de ce mă mai obosesc. Dar ideea este alta. Pachetul ăsta de biscuiţi pe care încerc să îl ţin în cel mai la îndemână buzunar în caz că.. în caz că mă întâlnesc cu vreun câine. There. I said it.
Mă întâlnesc cu foarte mulţi câini pe un anumit drum şi uneori au reacţii surprinzătoare şi uneori eu am reacţii surprinzătoare. Aşa că ce mi-am zis: ia să îi surprind pe câineţi cu nişte biscuiţi. The thing is, cum s-a întâmplat de multe ori până acum, dacă se apropie de mine respectivul, e evident că nu apuc să îi dau biscuiţii pentru că în acel moment jur că mă gândesc la orice altceva (dacă mă muşcă şi îmi rupe ciorapii unde mă mai duc eu muşcată şi cu ciorapii rupţi, unde să fug mai întâi - dar stai, că nu e bine să fugi dacă te latră câinii, cât de tare poate să doară, why am I so paindumb, pe cine să sun ca să mă ţină de vorbă şi să îmi distragă atenţia, să nu o rup la fugă şi să ţip, de ce mi-e frică de câini, oare chiar trebuie să fiu aici, dacă scap o să încerc să mă împrietenesc cu ei şi o să fiu foarte cuminte tot restul vieţii) numai la biscuiţii ăia nu. Îi găsesc tot timpul după ce - hai să-i zic pericolul - a trecut.
Nu e aşa cu toţi câinii, cu ăia cuminţi nu am nimic. Nici cu ăia obraznici nu am nimic, dar nu înţeleg de ce e mai bine aşa pentru ei. But then again.. I'm not gonna go there now.

Bottomline, I like flowers a lot.

what the fuck Bucureşti

Ploo ploo. Sun juma' de oră la taxi dimineaţa --nu chiar la ora aia la care pleacă toţi, un pic mai târziu, şi nu răspunde nimeni. Nu că sună ocupat, pur şi simplu sună degeaba. Nu la o singură firmă, la mai multe. Stai că le număr. Nouă. Nouă! Altminteri mişună nemernicii pe toate străzile. Din principiu sunt împotriva lor pentru impresia de favoare pe care ţi-o fac când te urci în maşină de pe stradă. Şi pentru că te întreabă pe unde să o ia. Şi, mai nou, pentru că nu răspund. De unde să ştie săracii că eu trebuie să fiu fată şi să îmi pun tocuri tocmai azi când ploo ploo?

Într-un final, în disperare de cauză, dau tocurile jos şi le bag în geantă, pun cizmele de băiat şi mă avânt din casă în speranţa că mai am timp să ajung la metroul almighty şi că n-o să cad deloc măcar până ajung la destinaţie (am eu o problemă mai veche cu mersul..) . Ies pe poartă şi văd--minune! un taxi. De când îmi doream un taxi! Dar vai! n-avea chestie de-aia pe maşină care arată liber/ocupat, care adică dovedeşte că e taxi. L-am oprit, că oricum n-aveam nimic de pierdut, timp nu mai aveam. Doriţi un taxi? Da, din tot sufletul. Unde mergeţi că trebuie să mă întorc aici într-o oră. Aveţi timp, ajungem în douăzeci de minute maxim. Trebuie să fi părut drăguţă şi neajutorată, între noi fie vorba am încercat din răsputeri să par aşa, că l-am păcălit. A scos chestiunea de pus pe maşină, aia cu liber/ocupat, a pus-o şi uite aşa nu am întârziat, nu mi-am rupt gâtul şi nu m-am udat până la genunchi (asta până la întoarcere, când nu a mai contat).

Despre cum eram eu pregătită

Eram pregătită. Aveam şi număr de înregistrare şi tot (şmecheria asta o ştiu de la colegă, altfel sunt foarte neiniţiată în ale reclamaţiilor şi rezilierilor), şi hotărâtă să merg mâine, chiaună, să termin cu această porcărie care se cheamă abonament cu contract ale cărui clauze sunt nerespectate, for once, nu de către mine. Eram chiar încrezută un pic şi abia aşteptam să le dau peste nas nemernicilor şi să mă revolt când aveau să imi ceară să le plătesc taxa de reziliere şi abonamentul pe luna în care se presupune că am beneficiat de serviciile lor. Aveam toate astea în cap şi mi-era şi un pic teamă. Cedez uşor de obicei, decât să mă cert prefer să plătesc şi apoi sigur m-ar fi prins ei cu o chichiţă la care aş fi zis da, aşa e, doar ca să plec mai repede şi să nu mai trec niciodată pe acolo. Mă cam chinui cu diacriticele astea, în paranteză fie spus, mi s-ar părea firesc să fie â lângă ă şi nu î, şi uneori pun p în loc de ă, şi claar y în loc de z (când am citat din Zorba am scris Yorba de o grămadă de ori).
În fine, long story short, de dimineaţă am primit un telefon pe care l-am crezut complet inutil. Wrong! Au făcut băieţii de pe teren --acum cred că există, chiar cred-- ceva mişculaţii şi a ieşit şi soarele. Şi acum nu mai scot nici un cuvânt.

The Wheels Are In Motion...and then They're Not

O retractare a mulţumirilor pripite. Nu o să se mai întâmple.
Întreruperile sunt scurte şi din cauza unor factori independenţi de noi.

The Wheels Are In Motion

Cu această ocazie adresez mulţumiri tuturor celor ce au făcut posibil titlul de mai sus: bunului Dumnezeu, mamei mele, lui Laurenţiu Duţă, băieţilor şi fetelor de la callcenter care au fost alături de noi pe parcursul nenumăratelor şase minute, lui Jerry Seinfeld, şi, în primul rând, aitistului de la mnac.

Vă mulţumim.

Cam cât ostropel poţi să mănânci

Destul.